poem pentru copiii somnoroşi

sfrrrrr…. o pasăre măiastră s-a lovit de un copac numai inima buiastră îmi stă-n piept ca într-un sac uffffff… bătrâna lui bursuc se rostogoleşte-n iarbă iarăşi singur, pui de cuc sunt copil, nu mai am barbă mrrrr… vulpiţa se ascunde ruşinată în obraji sus i-un astru care tunde bezna şuie – doar e paj! hmmm… [...]

Citeşte articolul complet »

zânuţei care mi l-a trimis pe scooby-doo

ce tare îmi e dor de tine, kri când te privesc cu mintea de aici te ştiu printre o mie de pitici îi desenezi ca prunci, aşa mi-o fi! în aripioară linia prefaci când nu te ştii pe tine-a te picta prinţesă cu inele, Zingara de ce-nspre mine tu mereu tot taci? şi gata! doar [...]

Citeşte articolul complet »

Legenda purtătorilor de coşuleţe

ne fulgeră greii genunchii de paseri noi tot ne purtăm nou-născuţii în gheare (de fapt, chiar în coşuri de lemn scump şi tare) ginganţii ne-nflamă cu fulger şi laser zburăm mai departe, ne arde genunchiul şi amfora trupului nostru cu-aripă în coşuri născuţii se-agită şi ţipă e dorul de mama şi tata şi unchiul dar [...]

Citeşte articolul complet »

fără vreun pantof

Pleca ochi verzi să plângă în batistă să prindă mâna sorţii nu-ncerca rămâne în caleaşcă-atât de tristă la ora zero prinţul şi-l lăsa Eram un şoricel făcut de-o naşă în paj subţire şi neştiutor pe-acest pământ destin de chiriaşă ea-l-accepta-n dovleacul muritor. Căci rochia în zdrenţe fu făcută pe unde-i prinţul ca s-o vadă-aşa? tot [...]

Citeşte articolul complet »

din poveşti

aşa de bine-mi este când te simt te-mbrăţişez cu suferinţa ta şi bem cu sete cupa de absint unde aşteaptă şi o caramea în juru-mi se foiesc aligatori deschid cutia muzicală joi se-aude-un clopoţel de sărbători şi ne colindă Shrek chiar din noroi. la albă ca zăpada am pornit ea doarme încă pe nisipul ud [...]

Citeşte articolul complet »

Cu buze reci, călduţe sau aprinse

Pribeagul muzicant, fără culoare Îţi mormăie pe la ureche, doamnă Tu- pe cearşaful frunzelor de toamnă Te-aduni din cântecelul ca licoare… Cu griful încropit din lemn de tuia El mângâie un sunet sidefat Din frunze roşietice un pat Cu dor aşează-n ideal duduia *** Îţi cânt – arătătoru-mi sângerează Priviri lichide-ţi dau – oare ţi-e [...]

Citeşte articolul complet »

Albă ca zăpada şi cei şapte pitici

Primul pitic: albo, ai văzut că păsărelele sunt astăzi roz? un uituc Dumnezeu le-a lăsat culoarea copilăriei pe pene… tu nu eşti albă, pot să jur cu mâna pe o frunză de stejar că tu eşti roz. doar batista ţi-e roz, rochiţa ţi-este roz, pătuţul cel nu mai mare decât al nostru e roz, până [...]

Citeşte articolul complet »

Cenuşăreasa

mama albastră locuieşte lângă lună luna locuieşte lângă o mamă albastră luna e o mamă albastră şi îşi deschide pieptul alb mama albastră şi luna se contopesc mama devine albă ca luna cresc ghiocei pe lună nimeni nu-i culege se ofilesc de aceea luna a inventat primăvara. luna nu are sâni ci doar un pântec [...]

Citeşte articolul complet »

Izvorul ce nu seacă niciodată

izvorul ce nu seacă niciodată se-ntinde undeva, pe o planetă acolo-i Micul Prinţ. şi o cometă cu gândul o pictează-nfiorată… acolo creste lemnul de mahon şi scorţişoara dulce, visătoare chemându-si fraţii repezi, dinspre soare le mângâie pe toate – un foton izvorul ce nu seacă niciodată e pe sub sorii gemeni ce-s rotiţi să lumineze [...]

Citeşte articolul complet »

Povestea mărţişorului

sunt obosiţi n-atâtea gene primăvăraticii copaci mai pic-o frunza-aşa în lene c-ai fi omidă, s-o dezbraci pe frunze în covrig omega omizile-s cam în sictir ar căuta verde bodega să bea din rouă – alb potir o jucăuşă doamnă-n v aşa suspină-n lăcrimioară după omida ce nu e a părăsit-o de cu seară o caută [...]

Citeşte articolul complet »