Autoarea se naşte în anul 1980, în Alba Iulia, părinţii ei fiind ingineri. De mică este pasionată de literatură, astfel, adolescentă fiind, câştigă un premiu III. la un concurs epistolar organizat de Poşta Română, faza locală (pe jud. Alba). Mai târziu, în timpul liceului, activează în cadrul cenaclului literar licean, sub îndrumarea d-nei. prof. Cerbu Mioara. În această perioadă scrie primele poezii. În anul 1998 intră cu bursă la Academia de Studii Economice din Bucureşti, în cadrul Facultăţii de Relaţii Internaţionale, aici se specializează în macroeconomie în cadrul secţiei de Afaceri Internaţionale. Finalizează studiile în anul 2002, revine apoi în oraşul natal, unde profesează ca economist.

Lipsa preocupărilor literare pe perioada studiilor este compensată printr-o revenire întâi la poezie, apoi şi în domeniul prozei, cu un parcurs ceva mai modest, dar sigur, în primii ani. Scrie însă cu consecvenţă, publică în mediul on-line. În anul 2007 se înregistrează şi debutul literar, cu poezie, în revista „Discobolul”, aflată atunci sub îngrijirea regretatului scriitor Eugen Curta. Acesta din urmă o îndeamnă să nu renunţe la proiectele ei literare, tânăra scriitoare găsind în persoana lui Eugen Curta un model aproape patern, cu siguranţă pe omul de cea mai înaltă factură morală.

Urmărind parcursul ei, (con)textual, se poate descoperi atât prozatoarea, cât şi poeta, şi, de ce nu, ochind o cale de mijloc, ghicim scriitoarea de balade lirice, sau de poeme în proză, majoritatea fiind subscrise universului imaginar.

Cu timpul, se realizează o certă comutare dinspre poemele de factură suprarealistă, caracteristice perioadei de debut, înspre o poetică mai cerebrală, voit mai frustă şi mai curată, din punct de vedere al încărcăturii imagistice. Intenţie, care, de altfel, nu a fost abandonată încă de autoare, constituindu-se drept un pariu permanent al scriitoarei cu sine însăşi.

Romanul de debut, „Tresăriri”, apărut la Editura „ALTIP”, Alba Iulia, în luna martie a anului 2014, cu o prefaţă semnată de Ioan Harabagiu, redactor şef la Revista Speranţa, Alba Iulia, a fost scris pe perioada a 7 ani de zile, suferind mai multe intervenţii atât în ceea ce priveşte conţinutul, cât şi structura, urmând, aşadar, etapele de formare a autoarei ca scriitoare de proză. În tot acest timp, autoarea îşi îmbunătăţeşte mijloacele estetice, valorificându-le prin intervenţii în scriitură. „Tresăriri” rămâne un roman iniţiatic, cu profunde accente lirice, autoare continuând să scrie în acest timp şi foarte multă poezie, amprentându-şi astfel scriitura epică cu elemente ale poeticului.

După finalizarea proiectului de debut, autoarea începe lucrul la al doilea roman, intitulat, simplu, „Laura”, aflat, aşadar, într-o fază incipientă, în curs de construcţie şi elaborare. (Unii poate speră să fie şi finalizat, însă şi acest lucru, ca multe altele asemenea, nu poate fi garantat în proporţie de 100%. Să zâmbim, eppur si muove.)

Cât despre autoare, nu a renunţat niciodată la prima ei dragoste, poezia, cum nici versurile nu au dezamăgit-o vreodată. Poate că viitorul îi va rezerva şi răsturnări nefericite de situaţie, deşi ar crede că aceste scenarii nefaste s-ar aplica mai degrabă pisicilor negre care traversează strada pe roşu, în rush-hour, într-o zi de marţi, treisprezece. Nu trebuie să vă speriaţi, pisicile negre învaţă acum să scrie poezie. Când, cu gheruţele lor ca pătate cu lapte, fac semn automobilelor să oprească la simpla lor comandă.

Citat favorit:
„Dacă aş fi fost copac, aş fi îmbrăţişat cerul, cum sunt om, îmbrăţişez un copac”

site-uri personale:

contraforturi.wordpress.com
lisabeth1.wordpress.com

Anunțuri